Limbile străine la grădiniță – moft sau utilitate?

Nevoia de a răspunde unei societăţi unde globalizarea, libera circulaţie şi multiculturalitatea au devenit aspecte ale vieţii cotidiene, a determinat în ultima vreme o mai intensă preocupare a părinţilor responsabili faţă de limbile străine pe care îşi doresc să le înveţe copiii lor. In prezent, în România, limbi străine de largă circulaţie cum sunt engleza, franceza ori germana, sunt predate chiar din grădiniţă. Mai mult decât atât, unele grădiniţe particulare propun activităţi desfăşurate exclusiv într-o limbă străină.

Există păreri care susţin că predarea limbilor străine preşcolarilor nu ar fi o idee atât de bună. Sunt invocate lipsa motivaţiei şi descurajarea legate de dificultățile inerente întâmpinate atunci când înveţi o nouă limbă, precum şi unele studii care afirmă că adulţii sau adolescenţii ar avea rezultate mai bune pe termen lung întrucât sunt capabili să înţeleagă mai bine nuanţele vocabularului şi stăpânesc mai uşor tehnicile de conversaţie.

Totuşi, cele câteva inconveniente nu reuşesc să anuleze argumentul cel mai important în favoarea predării limbilor străine în grădiniţă: numeroşi psihologi sunt de acord că momentul cel mai potrivit pentru ca un copil să-şi însuşească o limbă străină sunt primii 3-4 ani, adică vârsta când un copil începe să frecventeze grădiniţa. De ce? Pentru că la această vârstă un copil învaţă limba străină ca şi pe cea maternă: prin imitaţie, joc, explorare, într-un mod inconştient, natural. Astfel, primii 3-4 ani sunt esenţiali: acum se pun bazele gândirii, limbajului, imaginației, atitudinii, aptitudinilor şi altor asemenea caracteristici. In consecință, ar fi păcat să nu folosim capacitatea înnăscută a copiilor de a învăţa în această perioadă, când însuşirea unei a doua limbi este la fel de uşoară ca şi prima. In plus, a învăța timpuriu două limbi stimulează capacitățile cognitive ale copilului. Copiii bilingvi au o memorie, o atenție și o înțelegere mai bine dezvoltate decât cei care au învățat doar limba maternă. Studiile mai arată şi că cei bilingvi dezvoltă o gândire mai flexibilă, fiind capabili să treacă de la o sarcină cognitivă la o alta cu ușurință și să proceseze și înțeleagă mai rapid informații complexe. Iar prin faptul că o limbă străină presupune contactul cu o cultură diferită de cea proprie copiii care învaţă o a doua limbă de timpuri sunt deschiși spre diferențe, spre diversitate.

Dar toate aceste sunt valabile numai dacă profesorii, momentul şi metodele folosite sunt alese cu maximă atenţie, astfel încât ora de limbă străină să nu se transforme într-o corvoadă pentru micuţ. Sunt recomandate activităţi de tipul „learning by doing” (a învăţa prin a face), activităţi ludice, consolidare prin imagini şi sunete, integrarea limbii străine în rutina zilnică (de exemplu, pentru a cere voie la toaletă, pentru a cere un obiect, pentru a mulţumi, etc.), plasarea copilului în situaţii de comunicare similare celor din viaţa reală.


Pe de altă parte, copii nu trebuie forţaţi sau stresaţi. Activităţile trebuie să fie suficient de scurte astfel încât cei mici să nu-şi piardă concentrarea şi presărate cu provocări, pentru a le menţine motivaţia. 
RecomandareBibliocarti - Hrănește-te cu lectură!

(P)

Recenzii, prezentări de carte, interviuri, social media, expunere pe mai multe site-uri și blog-uri nişate, introducerea cărţilor în librăria online Bibliocarti, articole reprezentative, advertoriale, redactare profesionistă, corectură, editare texte şi multe altele sunt disponibile pe Bibliocarti.com la preţuri competitive. Nu ezitaţi şi promovaţi-vă cărţile în mod profesionist şi eficient doar cu Bibliocarti.com.